Miri Bratu

Scriu şi fotografiez. În restul timpului mă ocup cu treburi serioase.

Aproape linşaj

leave a comment »

Hai să vedem dacă ghiciţi în ce loc din România, la orice oră din zi în intervalul 7-19, aveţi toate şansele să fiţi linşat sau să asistaţi la un linşaj. Cum? Aud? O nouă mineriadă?… Reconstituirea vechii mineriade?… Undeva împrejurul preşedintelui Iliescu?… La reduceri în supermarket când se dă scaunul din plastic cu 4 lei bucata?

Băi, serios, nu ştiu pe ce lume trăiţi, zău aşa. Cum adică unde? La spital sau la policlinică, fireşte. Ai intrat două secunde să o întrebi ceva pe doamna asistentă sau să laşi o adeverinţă? Cei zece pensionari te vor aştepta la ieşire în faţa uşii şi te vor trage de haine şi te vor înjura de mamă. Îţi vor spune de fiecare dată “Huo”. Eşti gravidă şi ai intrat în cabinet fiindcă pe uşă scrie că ai prioritate? Te vor aştepta 20 de pensionari buluc în faţa uşii, îţi vor spune “Huo” şi vor arunca în tine cu batistele din hîrtie pline de muci. Dacă vor avea la dispoziţie obiecte contondente de care se pot lipsi, cum ar fi un pix fără pastă, te vor ţinti fără jenă şi vor striga “Huo”. Cît timp ai stat în cabinet te-au făcut cu ou şi cu oţet, ţi-au înjurat mama, tata, fraţii, pruncul nenăscut şi te-au făcut “nesătulă” fiindcă, cu siguranţă, nimeni pe lume nu a mai stat în cabinetul acela vreodată atît cît ai făcut-o tu. Tu, pentru că aşa ai vrut tu.

Nu, nu relatez din postura omului care s-a trezit devreme să facă nişte analize şi era să asiste la UN linsaj; ci din postura omului care a observat îndelung, a suferit în tăcere, a strîns din dinţi şi nu a mai suportat ca, DE FIECARE DATĂ cînd merge la medicul de familie sau cu treburi în spital, să asiste la invariabilele scene cu “Huo” şi cu pumnii ridicaţi deasupra capului.

A, şi ştiţi unde se duc pensionarii şi doamnele şi domnii de vîrstă mijlocie din policlinică – duminica – cînd nu merg la policlinică? Păi merg la biserică, căci dînşii e credincioşi.

Re-blogged, 4 months ago

Written by Bratu

21/01/2011 at 20:44

Posted in Scrieri

Tagged with

Leave a comment